Şieu-Măgheruş

Comuna aparţine judeţului Bistriţa-Năsăud şi se găseşte faţă de oraşul Bistriţa la o distanţă de 15 kilometri, fiind prima comună în vest de acesta. Comuna Şieu-Măgheruş nu a aparţinut niciodată de alte judeţe. Accesul în comună este asigurat de drumul judeţean17.
Comuna Şieu-Măgheruş cuprinde şapte localităţi şi anume: Şieu-Măgheruş, Chintelnic, Arcalia, Sărăţel, Crainimăt, Podireiul Chintelnicului şi Valea Măgheruşului.
Si este aşezată în lungul văii Şieului, în aval de confluenţa acestuia cu Bistriţa Ardelenească. Doar satul Valea Măgheruşului face excepţie, fiind situat în bazinul superior ce poartă acelaşi nume, fiind un afluent de dreapta al Şieului.

 

Comuna se învecinează: la nord cu comuna Şintereag, la nord-vest cu comuna Şieu-Odorhei, la vest şi sud-vest cu comuna Lechinţa, la sud cu comuna Galaţii Bistriţei, la est cu oraşul Bistriţa.


Istoric

 

Din descoperirile arheologice efectuate pe raza comunei Şieu- Măgheruş reiese existenţa aşezărilor omeneşti încă din perioada neolitică, găsindu-se urme arheologice şi din epocile următoare neoliticului, epoca bronzului, epoca fierului, feudală şi târzie.


Perioada dintre secolul al V-lea şi până la jumătatea secolului al XIV-lea este caracterizată prin diferenţieri în sânul obştilor săteşti şi prin formarea treptată a domeniilor feudale.În a doua jumătate a secolului al XI-lea, se slăbeşte presiunea pecenegă şi statul feudal maghiar începe cucerirea treptată a Transilvaniei, cu bogăţiile şi pământul ei roditor.


Luptele cu pecenegii, cei mai mari duşmani ai ungurilor, ce au avut loc în timpul regelui Ladislau cel Sfânt (1077-1095), s-au făcut simţite şi pe teritoriul acestei comune.Răpirea bucăţilor de pământ şi a libertăţii ţăranului a fost făcută de către nobili, prefăcându-i pe aceştia în şerbi sau iobagi.În secolul al XII-lea au fost aduşi secuii şi saşii de către regii maghiari, pentru a-şi întări stăpânirea şi pentru apărarea graniţelor provinciei. Perioada 1821-1914 nu se remarcă în documentele de arhivă ale judeţului Bistriţa-Năsăud, din perioada respectivă existând foarte puţine informaţii cu privire la comuna Șieu-Măgheruș.


Deşi revoluţia de la 1848 în Transilvania a fost înfrântă, a adus îmbunătăţiri pentru toţi locuitorii Transilvaniei, în consecinţă şi pentru locuitorii comunei. Astfel, au devenit liberi, au dobândit pământ, iar relaţiile dintre ţărani şi nobili s-au schimbat, introducându-se „arenda".


În 1897 are loc împroprietărirea parţială a ţăranilor, locuitorii satului Şieu-Măgheruş şi din Valea Măgheruşului primind pământ în tarlaua „Lab" din Şieu-Măgheruş.

 

Satul Chintelnic este amintit în documetele scrise, începând cu anul 1279. Din variantele numelui localităţii reiese că în anul 1279 se numea Kendtelek, la 1300 Kenteluk, la 1458 Kentheleke, la 1612 Kendteleke, iar românii îi spuneau dintotdeuna Tintelnic Chintelnic, sau chiar Cincelinc.


Satul Arcalia, este atestat documentar cu actualul nume în anul 1355. Este, însă mult mai vechi. Aici s-a descoperit o roată de car de luptă, din bronz, datând de acum 4000 de ani. Etimologic, Arcalia înseamnă ,,Frumuseţea lui Ares", zeul traco-dac al războiului.


Satul Sărăţel, nume dat de zăcămintele uriaşe de sare ce se află sub formă de izvoare şi în stare solidă, are un istoric îndepărtat în legătură cu exploatările de sare care au fost cunoscute din antichitate.

 

Trasee turistice

 

1. Şieu- Măgheruş : sat Arcalia - Dealurile Bistriţei - Dealurile Şieului - Culmea Şieu/râul Şieu la confluenţa cu râul Măgheruş - castelul "Bethlen" , datând din sec. al XVIII-lea, mormânt de inhumatie cu inventar Cultura Hallstatt 1200-450/350 I.Hr, Biserica sec.16, Parc dendrologic (rezervatie forestiera).

 

2. Şieu- Măgheruş: sat Sărăţel - Dealurile Bistriţei - Dealurile Şieului - Culmea Şieu - Dl. Cetate,Penelor/râul Şieu la confluenţa cu râul Bistriţa Ardeleană - urme ale unei cetăţi dacice cu fortificaţii de pământ , din sec.I, i.Hr - I, d.Hr, Masiv de sare (rezervaţie geologică).

 

Înapoi